^Intr-o seara, venind de la lucru ^in biblioteca bisericeasca, care deja ^i-mi devenise casa, am descoperit trei chiriasi noi, care venisera pe nava din Copenhaga: un marinar de pe frontul lui Kolchak, ^ii spunea Slastnitzkii, marinar din serviciul de garda Rudzevici si unter-ofiterul cavaleriei barbosul Babashev. De aici ^inainte viata mea a decurs ^intr-o mica obste de imigranti. Se dovedi, ca ei au parcurs acelasi drum, ca si mine, consulatul, catedrala. ^Intruc^at eu deja cunosteam destul de bine viata din localitate, am socotit ca era datoria mea sa ma ^impartasesc cu experienta, sa le dau careva recomandatii referitor la viata din Buenos Aires si despre cum sa caute de lucru. Compatriotii meu s-au dovedit niste patrioti ^inflacarati – deasupra usii au agatat portretul amiralului Kolchak pe care l-au adus cu d^ansii si chipiul marinaresc a lui Slastnitchii, iar prin parti au agatat fotografiile generalului Denikin si Vranghel. De fapt nu prea puteam sa comunicam mult si motivul era ziua mea de munca ^indelungata, lipsa aproape completa a zilelor libere si oboselii permanente. Seara l^anga un pahar de ceai noi ne aminteam despre razboiul cu Germania, revolutie si razboiul civil. ^Intr-o zi le-am povestit despre cazul de pe nava, c^and ofiterul argentinian m-a ^intrebat, de ce noi ofiteri cu cariera a armatei Imperiale, am pierdut totul. A zis ca noi am luptat rau si eu nu am gasit ce sa-i raspund. Barbosul Babashev a protestat aprig, a ^inceput sa dovedeasca, ca asta nu ^il priveste, iar sa luptam noi putem mult mai bine, dec^at armata de pe loc. Dar nu o sa ne ^inrolam acolo, pentru ca la ei totul este aranjat ca la nemti.
Domnilor, nu se linistea Babshev, noi trebuie sa cream Alianta ofiterilor rusi, adevarati patrioti ai Tarii. O sa ^ii unim pe toti, care au fugit ^in Brazilia, Argentina, Chili, Bolivia. O sa cream o legatura cu Europa- acolo sunt cei mai multi ofiteri ai nostri. Pe urma si cu acei, care au ramas ^in Russia.
S-a dovedit ca Slatnitchii si Rudzevici demult purtau un asemenea g^and. Am^andoi deodata au intrat ^in discutie.
Istomin, noi nu am terminat razboiul. Cu ce o sa va ocupati? Toata viata sa lucrati personal fara un grad stabilit si peste zece ani sa deschideti o cafenea asemanatoare? Sa beti mata si vin? E demn oare asa ceva de titlul unui ofiter rus? Patria e ^in m^ainile bolsevicilor, totul e condus de Sovete. Datoria noastra este sa le rasturnam si sa reabilitam monarhia.
Nu va reusi, am replicat eu, -familia Imperiala e ^impuscata.
Dar mai sunt membri ai familiei Imperiale. Trebuie sa ^ii gasim. Toata ofiterimea rusa se va uni ^in jurul lor.
Am cazut de acord, ca proiectul e grandios si demn, dar lucrul ce urmeaza sa fie facut este mult si anevoios. Pentru ^inceput trebuie sa unim al treilea val de imigranti rusi din Buenos Aires, pentru ca anume noi suntem cei mai dezbinati si cei mai nearanjati. Primul val, evreii, ^i-si traiesc viata si sunt bucurosi ca au fugit de Sutenegristi. Al doilea val – cei obijduiti de conducerea tarista, ei au plecat dupa prima revolutie si probabil au participat la ea. Iar iata al treilea val suntem noi, ofiteri Imperiali, oficiali, ingineri si comercianti. ^Inca nu am reusit sa ne ^inradacinam ^in Argentina si deaceia suntem gata sa ne ^intoarcem la prima posibilitate.
Anume asa! a exclamat Rudzevici. Al treilea val! Cei mai recenti! Corect judecati Istomin. M^aine mergem la Ministerul Justitiei si ^inregistram Alianta ofiterilor rusi. Noi patru vom fi comitetul executiv.
Minunat, domnilor, am cazut eu de acord. Numai ca cu timpul la mine e cam critic. ^Intelegeti si singuri – serviciul eu nu pot sa ^il pierd.
Istomin, nu se putea calma barbosul Babashev, viata Dumneavoastra trebuie schimbata ^in mod revolutionar!
Cum?
Imediat… a devenit el confuz.
Hai ^int^ai sa elaboram totul, am protestat eu, regulamentul, sarcinile, ^imputernicirile. Apoi sa trecem la actiune. Iar acum domnilor, permiteti-mi sa ma retrag. Trec la pat. Eu la sase sunt la servici, ^in cafenea, lucrator de personal cu grad nestabilit. Noapte buna.
Se pare ca mi-am dezamagit prietenii. Au facut schimb de priviri si mi-au urmat exemplul. Acum urma sa ma ^intorc spre perete si cum trebuie sa analizez discutia neasteptata.
o sa cream o Alianta, atunci eu va trebui sa devin o figura sociala, pe ^incet sa le descopar amanunte din serviciul meu ^in Russia, sa le indic pe cine din cei cu care am facut serviciul militar ^in Europa si Russia se poate de atras la cooperare, sa le descoper tehnici si metode de lucru. Sunt eu gata de asta? ^Inca nu. De c^at timp suntem cunoscuti? C^ateva saptam^ani. Cu ce suntem legati? Locul de trai comun si faptul ca am luptat pentru Russia.